Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău înscrie în biografia sa acordarea, în anul 2006, a distincţiei de Doctor honoris causa unei personalităţi româneşti de mare anvergură: Radu Beligan. Decernarea titlului s-a făcut pe 27 octombrie 2006, cu ocazia activităţilor dedicate sărbătoririi a 45 de ani de la înfiinţarea Institutului Pedagogic de 3 Ani (din 1990, Universitatea din Bacău). Studenţii, cadrele didactice, publicul aflat în sală au luat parte la un spectacol al emoţiei autentice, al erudiţiei şi al devotamentului pentru o cauză culturală.

Profund emoţionat de acest moment festiv, maestrul Radu Beligan a mărturisit că este cuprins de „un fior metafizic”. Din discursul rostit cu acest prilej, reluăm câteva afirmaţii care pot deveni jaloane în (auto)modelarea personalităţii umane: „Dintre toate operele, cea mai frumoasă este o viaţă bine trăită”; „Avea dreptate Pablo Picasso când spunea că îţi trebuie mult timp ca să devii tânăr”; „Nu m-a părăsit niciodată starea de elev”; „Am avut mereu un ochi spre modernitate şi unul spre tradiţie”; „Iubirea este secretul biblic al longevităţii mele. Iubiţi ce vreţi, dar iubiţi!”. A aplaudat, împreună cu Florin Piersic, imnul Universităţii lansat în acelaşi context aniversar şi a încheiat afirmând: „Vă mulţumesc pentru ceasul de glorie cu care dulce m-aţi împovărat”.

Plecarea dintre noi a actorului, regizorului, profesorului şi eseistului Radu Beligan ne determină să reevaluăm acel moment şi să-l considerăm un izvor perpetuu de dragoste pentru bine, adevăr şi frumos.